De ce au medicamentele reactii adverse?

Medicamentele pentru raceala iti dau somnolenta. Antidepresivele iti provoaca dureri de cap. Decongestionantul nazal iti face inima sa o ia la galop. De ce ai aceste reactii adverse? De ce au medicamentele reactii adverse? In acest articol veti gasi unele din raspunsurile pe care le cautati.

Deseori raspunsul unei intrebari simple este atat de complex incat prima noastra reactie este de a evita subiectul, fiind prea larg pentru a fi explicat intr-un mod inteligibil. Astazi, prin cateva exemple, vom incerca sa aducem un pic de lumina in subiectul reactiilor adverse la medicamente.

Explicatia chimica

Raspunsul porneste de la organizarea corpului uman la nivel microscopic si molecular, mai exact despre complexitatea acestuia si enormitatea reactiilor chimice ce au loc in fiecare secunda in celulele noastre. Fie ca e vorba de reactii enzimatice (ca de exemplu metabolizarea alcoolului de catre anumite enzime), reactia de legare dintre proteine si receptorul lor celular (de exemplu dintre insulina si receptorul sau) sau de simpla productie de proteine (de exemplu melanina cand ne expunem la raze UV), toate acestea duc, in final la un singur lucru: functionarea organismului. Ne putem imagina deci, ca orice modificare in aceasta masinarie complexa poate avea consecinte puternice asupra sistemului nostru.

Cum functioneaza medicamentele?

Specificitatea medicamentele este data de structura lor chimica si de modul in care aceasta structura interactioneaza cu alte structuri din corpul nostru. Cum totul se poate explica prin chimie, sa luam cazuri concrete de medicamente si reactiile lor adverse:

1. Medicamente ce actioneaza prin activarea sau inhibarea unor enzime din corp

Este cazul unei clase de medicamente numita IECA (inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei), folosite pentru tratamentul hipertensiunii arteriale. Angiotensina este o proteina care are ca un efect final de vasoconstrictie (printre altele) si astfel induce hipertensiune. Angiotensina este produsa in urma unei cascade enzimatice unde o enzima specifica converteste o forma inactiva a sa (angiotensina I) intr-o forma activa (angiotensina II). Ne putem imagina ca, inhiband aceasta enzima, vom opri acel efect neplacut al vasoconstrictiei si astfel putem bloca hipertensiunea. Acesta este mecanismul de actiune al acestei clase de medicamente. Pana acum toate bune si frumoase, dar de ce apar reactii adverse? IECA (in anumite cazuri si la anumiti pacienti) pot produce o reactie adversa deranjanta, dar putin daunatoarea medical – tuse seaca. Aceasta tuse seaca provine tocmai de la inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei care va trebui sa isi faca datoria secundara in cascada enzimatica si sa produca mai multa bradikinina. Bradikinina este o alta proteina care nu are efect pe sistemul cardiovascular dar care produce o tuse seaca, deranjanta la pacientii care iau IECA. Desi initial inofensiva, aceasta tuse produce efecte nedorite psihice pe termen lung datorita noptilor nedormite si consecintelor acestei lipse de odihna. Prin acest prim exemplu observam cum, inhiband functia principala a unui compenent din organismul nostru, modificam si functia sa secundara, creeand un dezechilibru. In cazul IECA, dezechilibrul format prin efectul lor inhibitor (tusea) nu este la fel de important ca efectul benefic pe care acestea il au asupra hipertensiunii.

2. Medicamente care produc reactii adverse datorita metabolitilor formati in timpul degradarii

Ce sunt metabolitii? Sunt substante asemanatoare din punct de vedere chimic cu substanta mama (medicamentul cel mai adesea) ce se formeaza in cursul degradarii (metabolizarii) medicamentului in organism. Pentru aceasta metabolizare avem un intreg sistem enzimatic pus la punct, sistem cu un singur scop: degradarea substantelor chimice din organism. Ca in orice mecanism bine pus la punct si aici exista un echilibru. Cum stie corpul ce sa degradeze si cat de repede sa il degradeze? Ei bine, acesta este un subiect pentru alt articol 🙂 Unele medicamente, ca de exemplu, paracetamolul, sunt degradate de sistemul enzimatic prin citocromul P450 (CyP450) ce catalizeaza reactiile chimice de degradare. Toxicitatea paracetamolului (desi rara, fiind un medicament foarte eficient si sigur) survine in cazuri izolate datorita acumularii unui metabolit toxic format in urma metabolizarii. Glutationul este una din proteinele care participa la eliminarea metabolitilor toxici din organism. Daca, din diverse cauze, rezervele de glutation din corpul nostru sunt scazute si metabolitul ajunge sa se acumuleze, celulele noastre hepatice vor fi primele care sufera, ficatul fiind locul metabolizarii majoritatii moleculelor. Dar, fiindca depozitele de glutation se regenereaza rapid, toxicitatea paracetamolului se observa la un numar limitat de pacienti (pacientii cu probleme hepatice si/sau alte probleme metabolice care consuma paracetamol des si in doze mari, doze foarte mari de paracetmol pentru suicid, etc). Vezi fig.1 pentru detalierea metabolizarii paracetamolului.

paracetamol-Picture1

Fig. 1 Metabolizarea paracetamolului – Acesta poate fi transformat fie intr-un compus care nu e toxic (prin reactii de conjurare dependente sau nu de glutation), fie intr-un complus toxic (N-acetyl-benzochinonimima sau NAPQI) cand nivelul de glutation din corp este scazut. Citocromul P450 (ce metabolizeaza paracetamolul) poate avea activitate crescuta in caz de consum cronic de alcool (grabind formarea compusului toxic printre altele) si activitate redusa (mai putin metabolic toxic) in caz de consum acut de alcool. (preluat de pe: link)

3. Cum ne influenteaza genetica raspunsul la medicamente si alte molecule

Un alt exemplu interesant despre complexitatea raspunsurilor pe care organismul le poate avea la compusii din exterior este cel al alcoolului. De ce unii dintre noi simtim efectele placute si apoi cele neplacute mai repede decat altii? Totul pleaca de la nivel genetic. Alcoolul, odata ingerat, este absorbit in circulatia sanguina si, cu ajutorul unor enzime, este metabolizat la acetaldehida, intr-o prima etapa si, apoi, la acid acetic intr-un al doilea pas. Pentru fiecare reactie de metabolizare (de la alcool la acetaldehida si de la acetaldehida la acid acetic) exista enzime specifice care catalizeaza reactia. Daca o enzima este mai “lenta” (in sensul ca are activitatea scazuta sau se gaseste in cantitati limitate), atunci intregul proces de metabolizare a alcoolului este lent si depinde de viteza aceste etape limitante. In schimb, privind reversul medaliei, datorita unor modificari genetice la nivelul genelor care produc aceste enzime, unii dintre noi pot avea enzime cu activitate diferita. Printre cei cu o activitate crescuta a enzimelor (cunoscuti ca si metabolizatori rapizi), ca de exemplu unele populatii asiatice, acestia vor avea o reactie adversa foarte rapida (de ordinul a catorva minute sau zeci de minute) la alcool (roseata, greata, ameteala, dureri de cap, senzatia de atemporalitate, hipetermia) datorita enzimelor cu acitivate rapida ce vor metaboliza alcoolul in acetaldehida si acid acetic, responsabile de aceste reactii adverse. Astfel, observam ca acestia se “imbata” repede, de fapt prezinta simptomele pe care noi le recunoastem ca betie. Acelasi lucru poate fi spus si despre alcoolici cronici, fiindca alcoolul consumat in cantitati cronice va auto-induce enzimele necesare propriei metabolizari si, in cazul ingerarii chiar si unei cantitati mici de alcool, putem observa rapid efectele sale considerate ca adverse.

Harta chimica a organismului

Pentru ca organismele noastre sunt atat de complexe si depindem de atat de multi factori care ne influenteaza toate procesele chimice si biologice din organism, inclusiv consecintele acestor procese asupra sanatatii, cercetatorii lucreaza la cartografierea tuturor cailor metabolice si enzimele folosite in aceste cai si incearca sa desluseasca modificarile ce survin la nivelul organismului cand aceste enzile sunt modificate la nivel genetic si apoi la nivel proteic. (Fig. 2).

Microsoft Word - Soranzo_text_with_comments.docx

Fig. 2 O harta a principalelor enzime din corpul nostru, actiunea lor si modificarile ce pot surveni in activitatea lor. Aceasta este doar o mica parte din complexitatea modificarilor ce pot surveni in organismul nostru cu consecinte directe asupra modului in care metabolizam medicamentele, transformam nutrientii si eliminam substantele secundare formate (preluata de pe: link)

Echilibrul – cheia terapiei tintite

Acestea sunt doar cateva exemple din multitudinea de efecte directe, indirecte, dorite si nedorite pe care le putem avea datorita complexitatii modului de organizare a organismului nostru si raspunsului acestuia la medicamente si la compusii chimici care alcatuiesc lumea in care traim. Totul se reduce, pana la urma, la chimie si biologie, la care, uneori, se adauga si un pic de necunoscut 🙂

Medicamentele, chiar daca spunem ca sunt artificiale, sunt de fapt baza chimica din care suntem cu totii formati, molecule chimice. Efectul plantelor (care spunem ca nu sunt chimicale) sunt date tot de compusii chimic pe care ii contin, mai exact de amestecurile de compusi pe care ii absorbim in corp. Asa cum la medicamente putem avea reactii adverse, la fel si la plante putem raspunde intr-un mod nedorit la anumiti compusi pe care acestea le contin. Totul tine de un echilibru pe care trebuie sa il luam in considerare si care trebuie inteles atunci cand vorbim de plante sau medicamente care “vindeca” orice boala, pentru ca asa ceva, din pacate, inca nu exista. Totul trebuie tintit in terapia medicamentoasa, incercam sa tratam simptome punctuale, bine definite si nu suferinte generale, pentru ca atunci efectul medicamentului sau al moleculei nu se mai poate deosebi de efectul placebo, de ceea ce vrem sa se intample si de efectul prin care organismul se apara de la sine.

Pentru mai multe intrebari despre medicament sau modul in care functioneaza la care esti curios sa afli raspunsul, te invitam sa-l intrebi pe farmacistul tau aici.

 

2 thoughts on “De ce au medicamentele reactii adverse?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *