Vegetarian sau “cărnar”?

Colaboratorul nostru, Adrien Besseiche (foto actualizata), a obținut de curand titlul de doctor in stiinte, motiv pentru care il felicitam ! Revine cu un articol interesant despre consumul de carne si riscul de a dezvolta cancer. De asemenea, din moment ce, e bine să ne uitam la ambele părți ale oricarei probleme, va vom prezenta riscurile de sanatate la care se expune cineva care renunta la carne complet si devine vegetarian sau vegan. Toate acestea pe farmacist.info

Dr Adrien

Carne procesata și mezelurile: cancerigeni dovediti științific

Tutunul, alcoolul și poluarea aerului sunt cancerigeni bine cunoscuti. Recent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a ajuns la concluzia ca un consum excesiv de mezeluri (carnati, carne procesata) crește riscul pentru anumite tipuri de cancer.

Experții au concluzionat că fiecare portie de 50 de grame de cârnați consumat zilnic creste riscul de cancer colorectal cu 18%.

Consumul de carne rosie (de vită, vițel, porc, oaie, miel, cal) este înregistrată în categoria “cancerigen probabil” din cauza unui nivel mai scăzut de dovezi. Publicul este preocupat de această situație pentru ca produsele sunt foarte populare în întreaga lume. Cu toate acestea, vestea nu este surprinzătoare: legătura dintre cancer si consumul ridicat de proteine ​​animale nu este noua și oficilializeaza rezultatele Fondului Internațional de cercetare in Cancer (International Cancer Research Fund). Mesajul trebuie să fie clar: carnea procesata este clasificata în același grup ca și tutunul, dar asta nu înseamnă că are aceleasi efecte. OMS estimeaza ca, in fiecare an,  34.000 de pacienti mor din cauza unui cancer provocat de consumul de carne procesata, comparativ cu 1 milion de victime din cauza tutunului și 600.000 cauzate de alcool.

Aceste constatari confirma recomandările nutriționale actuale privind utilizarea moderata ale anumitor alimente – !nu interzicerea acestora!- care pot crește riscul de cancer, dar si riscul pentru dezvoltarea de alte boli cronice (diabet, obezitate, hipertensiune arteriala, etc.). În plus, gătitul folosind gratarul sau tigaia ar putea fi incriminat mai puternic deoarece induce formarea de substanțe cancerigene (hidrocarburi policiclice).

Riscul despre care vorbim nu este doar legat de originea animală a proteinelor, ci mai ales de felul in care prepararam mancarea, cantitatea consumată și asocierea cu alții factori care cresc riscul de cancer colorectal (sedentaritatea, alcoolul, etc.).

Ce trebuie sa stim, în calitate de consumatori de carne?

Desigur, este imperativ sa reducem consumul de carne rosie si carne procesata (salamuri, etc). În același timp, această veste ne încurajează să regandim cantitatea și conținutul meselor noastre, inlocuirea unor elemente “nesanatoase” cu fructe si legume.

Carnea procesată – cum ne face rău?

Fierul din carnea procesata (modificat in urma proceselor la care este supusa) oxidează lipidele pe care le consumăm, formând compuși toxici care ataca celulele epiteliale ale colonului și promoveaza carcinogeneza. Fierul este totusi important pentru noi, asa ca trebuie sa compensam aceste efecte nocive. Antioxidantii continuti in fructe si legume (citrice, kiwi, usturoi, broccoli, sfecla) blocheaza oxidarea si ne permit sa depasim, partial, aceste reactii adverse.

Renunțarea in totalitate la proteine animale ​​= deficiențe

1 / Consumul de carne este un subiect sensibil pentru un regim alimentar echilibrat, deoarece este principala sursă de proteine ​​și aminoacizi, “cărămizile” pe care organismul le foloseste pentru a construi muschi, structuri celulare interne, hormoni, anticorpi, etc.

Noi producem foarte puțini aminoacizi și in cantități foarte mici, restul trebuie să provină din dieta noastra.

Proteine ​​= viață! Fara aminoacizi si proteine corpul nostru nu poate functiona.

2 / Plantele conțin, de asemenea, proteine. Dar există o mare diferență între bogăția de proteine ​​din produsele vegetale și cele animale (carne, ouă, pește, produse lactate). Plantele sunt mult mai puțin aproape de noi din punct de vedere evolutiv si nu ne dau toti aminoacizi esențiali (AAE). Vezi tabelul 1

tableau AAE

Tabelul 1. Aminoacizii esențiali și sursele lor

3 / O dieta vegetariana (fara produse de origine animală) este una dezechilibrata. Un astfel de regim necesită un aport caloric mai mare pentru a compensa anumite nevoi nutritionale cerute de organismul uman. Fibrele prezente în plante au ca efect colateral blocarea unor vitamine și minerale, prevenind astfel absorbtia lor de catre organism. În plus, există un risc crescut de anemie la vegetarieni/vegani. Carnea este o sursa de neinlocuit de fier (aflat la starea sa de oxidare naturala) usor de absorbit, mult mai mult decât orice plantă ar putea aduce în dieta. Pentru a preveni deficienta de vitamine, un vegetarien/vegan va compensa cu suplimente care provin din sistemul digestiv al rumegătoarelor, din moment ce vitamina B12 nu se sintetizeaza în mod artificial si nu putem trai normal fara ea. Pe scurt, vegetarienii/veganii au adesea deficitiente de vitamine, pot deveni anemici, au deficit de acizi Omega-3, și au un stil de viata mai dezechilibrat si mai nesanatos comparativ cu persoanele care au o dieta echilibrata ce cuprinde alimente din toate grupele.

4 / Cea mai bună rețetă pentru a vă proteja atât de riscul de cancer și de alte probleme este de a lua totul cu moderatie. Dieta si stilul de viata. De aceea suntem omnivori! Peștele sau ouale sunt, de asemenea, surse excelente de proteine ​​animale, ca o alternativă la carnea rosie, surse bune de vitamina B12 și fier (femeile au de două ori mai multa nevoie de fier, comparativ cu bărbații). Nicio dieta sanatoasa nu poate fi bazata pe eliminarea completa a unui întreg grup de alimente!

5 / În cele din urmă, o evoluție pozitivă sub formă de compromis este posibila. Se estimează că, în medie, 70% din proteinele consumate la nivel mondial sunt de natura ​​animala, cu diferențe mari între regiuni. În mod ideal, pentru a acoperi nevoile noastre în AAE, ar fi de ajuns daca 30%  proteine ar fi de origine animala. Pentru a completa proteinele ​din carne, putem folosi surse de proteine ​​vegetale: cereale (grâu, porumb, orez, orz, etc.), legume (linte, năut, fasole alba sau roșie, soia, etc.) și semințe ( migdale, nuci, alune, etc.).

Prin diversificarea aportului de proteine ​​din dieta noastra, deficiențele sunt evitate, riscul de cancer este diminuat iar speranța de viață estimată este mai mare cu pana la 5-6 ani.

Dr. Adrien și Farmaciștii


WHO World Cancer Research Fund, Laboratory of Human Nutrition (INRA Rennes, France)


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *