Efectul placebo – Puterea mintii

De cele mai multe ori, în literatura ştiinţifică sau articolele de popularizare, efectul Placebo este definit ca răspunsul terapeutic al pacientului la o substanţă inertă (fără un efect intrinsec). Însă această definiţie reprezintă mai degrabă un paradox. Cum ar putea ceva inert, care nu cauzează niciun efect, să aibă totuşi o influenţă asupra stării de sănătate a pacientului? Magie medicamentoasa sau puterea mintii?

Pentru a clarifica şi a demistifica această supoziţie, va trebui să adăugăm în ecuaţia pacient-tratament o altă variabilă, şi anume, contextul psihosocial în care se desfăşoară. Astfel, efectul care este produs de administrarea unui placebo nu poate fi atribuit unei substanţe inerte, deoarece soluţiile saline sau tabletele din zahăr nu vor ajunge niciodată să aibă proprietăţi terapeutice, ci tocmai contextului în care se desfăşoară terapia.  În studiul efectului placebo se analizează, de fapt, cum valorile şi credinţele noastre modelează procesele neuronale corelate cu percepţia, emoţia, starea fizică şi mentală a pacientului (1).

Este foarte important de precizat că efectul placebo reprezintă un răspuns neurobiologic, adică are un substrat fiziologic identificabil. Pe scurt, luand prafurile inerte avem un raspuns fiziologic. Factorii psihosociali includ aspecte precum sugestiile verbale, comportamentul şi limbajul personalului medical sau al altor persoane implicate în terapie, precum şi elemente ca speranta unui rezultat pozitiv la terapie din partea pacientului.

Unori, alte fenomene sunt confundate cu efectul placebo, iar acest termen a câştigat în timp o imagine negativă. Pentru a putea vedea un efect placebo adevărat, oamenii de ştiinţă realizează studii clinice în care analizează raspunsurile la diferite tipuri de tratament a mai multor grupuri de oameni. Efectul placebo permite cercetătorilor să se apropie de relaţia dintre minte şi raspunsul fiziologic la tratament, întrucât aceştia pot studia cum anumite fenomene psihologice precum speranta, memoria sau emoţiile, produc schimbări în creierul uman, schimbari ce pot duce la ameliorarea starii de sanatate.

Cu cat e mai mare placebo-ul cu atat e mai puternic efectul

Efectul placebo este un fenomen psiho-biologic, caruia i se pot atribui varii mecanisme, în funcţie de contextul în care este studiat. În alte cuvinte, răspunsul de tip placebo poate depinde fie de emoţii, precum anxietatea sau speranta, fie de anumiţi neuro-transmiţători (dopamina în boala Parkinson) sau poate fi influenţat genetic, de diferite variante ale unor gene. Cele mai detaliate mecanisme au fost descrise în cazul analgeziei şi in boala Parkinson.

Referitor la cum influenţează culoarea, forma sau mărimea pastilelor placebo rezultatul terapeutic, dacă poate produce efectul placebo dependenţă sau cum variază acest efect în funcţie de zona geografică şi populaţie, vă invit să vizionaţi filmuleţul de mai jos.

Durere, analgezie, opioide

Atunci când  apare durerea, creierul nostru secretă opioide endogene (endorfine) care acţionează asupra unor receptori specifici din creier, numiţi receptori opiozi (aceiaşi receptori pe care acţionează şi morfina), iar durerea scade în intensitate.

Neurobiologia efectului placebo s-a născut în 1978, în urma unui studiu în care s-a demonstrat că naloxona (un antagonist opioid) a putut să blocheze efectele analgezicelor placebo (2). În alte cuvinte, tratamentul cu placebo a indus secreţia de opioide endogene care a dus la reducerea durerii, iar naloxona a blocat aceste efecte pozitive ale medicamentului placebo.

Scaderea durerii în corpul nostru poate fi realizată atât prin mecanisme opioide, cât şi non-opioide. Într-un model experimental al durerii, răspunsul placebo a putut fi blocat de naloxonă doar dacă pacientii erau convinsi ca medicamentul placebo era un analgezic foarte bun (dacă aşteptările pacientilor au fost reduse, placebo-ul nu a avut niciun efect si naloxona nu a avut ce sa blocheze). Astfel de studii demonstrează importanţa contextului psihosocial în care are loc tratamentul cu placebo. Opioidele precum morfina au ca efect secundar, printre altele, deprimarea respiratorie. Dacă pacientul a fost tratat cu un opioid, iar ulterior i s-a administrat un placebo, s-a observat că deprimarea respiratorie a apărut în ambele cazuri. Ce e şi mai interesant este că şi în acest caz deprimarea respiratorie a putut fi blocată de naloxonă la ambele grupuri de pacienti. Acest fapt arată că sistemele placebo opioide nu acţionează doar asupra durerii, cât şi asupra centrilor respiratori.

Astfel de experimente arată că efectul placebo este un fenomen care poate fi învăţat atât conştient, cât şi inconştient. În literatura ştiinţifică, studiile arată că răspunsurile placebo sunt mediate de condiţionare atunci când sunt implicate funcţii fiziologice inconştiente  (secreţiile hormonale) si sunt mediate de speranta atunci când sunt implicate procese conştiente, precum durerea şi performanţele motorii. Condiţionarea pare să fie importantă şi în cazul mecanismelor imunologice. Într-un studiu în care s-a asociat ciclosporina A (imunosupresor) cu o băutură aromată, după administrări repetate s-a observat că administrarea doar a băuturii aromate poate induce imunosupresie la pacienţi. Astfel de condiţionări pot fi obţinute şi în cazul unor hormoni de creştere sau a cortizolului.

Expectanta (Speranta), Nocebo

Expectanţa are un rol evolutiv important în a pregăti corpul să anticipeze anumite evenimente pentru a putea să se adapteze mai uşor. Există mai multe mecanisme prin care expectanţa poate afecta funcţii fiziologice. Spre exemplu, expectanţa unui eveniment pozitiv poate reduce anxietatea sau activa căile neurale ale mecanismelor de recompensă (3).

Dacă efectul placebo induce un răspuns pozitiv, fratele său geamăn, nocebo, are o influenţă negativă asupra terapiei. Pentru a putea induce un răspuns de tip nocebo, pacientului i se administrează o substanţă inertă, însoţită de sugestii verbale negative legate de înrăutăţirea stării clinice sau posibilitatea exacerbării efectelor secundare. Aşadar, pacientul devine anxios, iar aşteptările negative pot produce schimbări în creierul său care pot rezulta în intensificarea durerii.

De ce există acest efect?

Dacă corpul nostru are capacitatea de a se auto-vindeca în urma administrării unui placebo, de ce nu există o vindecare spontană? Profesorul Nicholas Humphrey explorează această ipoteză dintr-o perspectivă evoluţionistă şi analizează raportul dintre beneficii şi riscuri asociat cu durerea:

Dar ce se întâmplă cu medicaţia dacă există acest efect?

Nu uitaţi că efectul Placebo depinde foarte mult de contextul psihosocial în care se desfăşoară tratamentul, iar de subliniat este faptul că mecanismele placebo au o influenţă importantă asupra rezultatului terapeutic şi pot creşte efectivitatea tratamentului, însă în foarte multe cazuri nu pot substitui o terapie reală.

In cazul anumitor antidepresive există controverse. Se cerceteaza astazi dacă efectul lor depăşeste sau nu efectul unor pastile placebo. Desi este posibil ca ambele tratamente să aibă rezultate similare pe termen scurt, există studii care arată că recidiva depresiei este mult mai crescută în cazul pacienţilor trataţi cu placebo. De ce? S-a arătat că în urma unui tratament cu antidepresive, este produsă în cantitate mai mare o anumită proteină numită BDNF (engl. Brain Derived Neurotrophic Factor), proteină care este foarte importantă în dezvoltarea şi diferenţierea neuronilor, ceea ce ar duce la un raspuns terapeutic pe lunga durata si la reusita tratamentului la pacientii ce sufera de o boala cronica.

Efectele de tip Placebo/Nocebo vor fi intens studiate si in continuare, nu doar pentru faptul ca ar putea fi unelte puternice pentru tratarea unor boli cronice ci si pentru ca ne fascineaza modul in care acestea stimuleaza una din cele mai puternice arme din arsenalul uman, creierul.


O lectură pe Internet a unui articol nu poate substitui anii de experienţă în domeniu a unor persoane avizate, mai ales sfaturile legate de stilul de viaţă şi tratamentele medicale, aşa că apelaţi cu încredere la specialişti.

Farmacistii


Acest articol este scris de Alexandra Prodan, studenta la Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca, o minte curioasa, pasionata de neurostiinte. Speram sa impartaseasca mai multe pe www.farmacist.info pentru ca avem multe de invatat despre acest domeniu pasionant si despre misterele mintii. Daca iti place subiectul, da share si lasa un like!

This MailChimp shortcode is now deprecated. Please insert the new shortcode to display this form.


Referinte:

1, 2, 3

One thought on “Efectul placebo – Puterea mintii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *