Istoria stiintei, Vol I – Antichitatea

Prin intermediul acestui blog v-am adus sfaturi utile cu privire la modul in care puteti avea o viață mai inteligenta și mai sănătosa, am discutat despre opiniile cu privire la viitorul farmaciștilor și v-am adus ultimele noutăți în ceea ce privește cercetarea medicală.
Unul dintre obiectivele noastre este acela de a vă aduce cele mai recente stiri din domeniul cercetări medicale prezentate într-un mod ușor de înțeles. Pentru a intelege mai bine ce este cercetarea medicala, dorim sa va prezentam o nouă serie despre istoria științei. Astfel, va vom arata drumul lung pe care omenirea l-a batut în căutarea cunoașterii științifice. Autorul acestei serii, Dr. Adrien, vă va prezenta istoria științei în Antichitate (perioada cuprinsă între 10000 și 1500 î.Hr.), în această prim articol din serie. Hai să aruncăm o privire la începutuui.

Antichitatea, 10000-1500 Î.H. (înainte de Hristos)

Este recunoscut faptul că omul modern (Homo sapiens) a aparut acum 200.000 de mii de ani, undeva în Africa (regiunea estica-centrala ce corespunde Etiopiei moderne). Cea mai veche origine a stiintei umane scrise este recunoscuta ca fiind cea sumeriana, cu o altă rădăcină ce descende din Egiptul antic. Dovezile chineze scrise au aparut cu mai multi mii de ani după cele de la sumerieni și egipteni, iar acest lucru este în concordanță cu viteza uzuală a migrației umane. Egiptul s-a dezvoltat ca un regat de la aproximativ 3100 înainte de Hristos (BC). Egiptenii au dezvoltat foarte timpuriu o arta a vindecari medicale si sufletesti, care nu s-a bazat pe o simplă superstiție, ci și pe observații directe ale bolnavului si bolii. Sumerienii, egiptenii, babilonienii, urmati de indieni și chinezi au reușit să colecteze o masă considerabilă de fapte individuale, uneori extrem de bine documentate, care au fost organizate si se regasesc in crezurile religioase sau etice locale. In urmă cu aproximativ 2500 de ani, odata cu crearea «filosofiei presocratice» în Grecia, știința s-a născut, cu un mod cu totul nou și original de a organiza cunoașterea umană.
Știința, care poate fi considerată ca o extensie a filosofiei, este un mod organizat de a explora. In tot acest timp vechi, cvasi-absența Chinei de pe scena este ciudat, în ciuda aptitudinilor vechi și implicate în dezvoltarea de noi tehnici. Probabil prin interacțiuni cu lumea greacă, știința a început să se dezvolte în China și India. Este posibil să se estimeze sau să se găsească date din istorie cand faptele științifice, întrebările și ipotezele au fost prezentate și apoi organizate pentru a da nastere a ceea ce noi numim astazi știința. Aici, pe farmacist.info, suntem interesați în știința vieții, care este știința asociată agriculturii și medicinei. Dar, din moment ce știința înseamnă, de asemenea, dezvoltarea de raționament și dezvoltarea unei abordări experimentale, primele date importante in istorie corespund cu dezvoltarea logicii și crearea primelor experimente stiintifice.

Știința are nevoie de o transmisie stabilă si repetabila a cunoștințelor

Pentru a tarnsmite datele necesare repetarii unui anumit experiment a fost nevoie de folosirea unei cai mai putin predispuse la erori decât transmiterea orală. Prin urmare, trebuie să mentionam ca, printre datele importante in istorie regasim perioada în care a fost inventat scrisul pe suporturi care au fost ușor de construit: piatra, tablete de lut, papirus, piei de animale, etc. Trebuie luate în considerare faptul că toate civilizațiile tind să isi atribuie automat originea descoperirilor și este clar că originea celor mai importante descoperiri timpurii au fost făcute în civilizații care au evoluat de la diferite culturi, cum ar fi cele sumeriene și egiptene. De la acestea a inceput totul.
Aici este o selecție a principalelor descoperiri si avansari în știință și tehnologie în timpul Antichitatii, intre 10000-1500 î.H. (prezentate pe scurt in Fig.1):

≈10000 î.H.: Îmblânzirea animalelor (câini, porci) și cultivarea plantelor începe să se răspândească în Mesopotamia, atât la est cat și inspre vest, cu o viteza de aproximativ 50-100 km pe secol.
≈6000 î.H.: drojdia este folosita de sumerieni pentru a produce bere și vin și este descoperit procesul metalurgic, una dintre cele mai vechi științe, cu prelucrarea aurului.
≈5000 î.H.: Calul este domesticit, lucru ce crește în mod semnificativ capacitățile de explorare a omului, randamentul muncii agricole și capacitatile noastre de război.
≈4200 î.H.: Cupru este descoperit ca un metal susceptibil la procesare și rămâne un simbol al începutului civilizației în Orientul Mijlociu.
≈4000 î.H.: Egiptenii descopera atât cum să coace pâine dospită folosind drojdie cat si modul de prelucrare al argintului.
≈3500 î.H.: Egiptenii încep să scrie relatări despre evenimente regale importante pe lemn si sa utilizeze sulfuri de plumb, numit «galene» ca produse cosmetice pentru innegrirea ochilor și sprâncenelor. Aici putem observa primele dovezi de folosire a preparatelor dermato-cosmetice și produselor de înfrumusețare.
≈3400 î.H.: Primele simboluri pentru numere (linii drepte simple), care corespund unui sistem decimal sistem de numărare, fără zero, par a fi în uz în Egipt.
≈3250 î.H.: Roata este utilizata în Mesopotamia și scrierea sumeriana pe tablete de lut devine o practică comună.
≈3000 BC: Scrierea sumeriană evoluează în cuneiforma, abacul este dezvoltat în Orientul Mijlociu și în zonele din jurul Mediteranei și cifrele hieroglifice sunt utilizate în Egipt.
≈2900 î.H.: Medicina sumeriana descoperă calitățile curative ale izvoarelor minerale și, în aceeași perioadă, războiul de țesut este dezvoltat în Europa.
≈2800 î.H.: Începutul observațiilor astronomice sistematice în Egipt, Babilonia, India și China. Egiptul introduce un calendar de 365 de zile fără ajustări.
≈2500 î.H.: Sculpturi egiptene descriu tehnicile existente de chirurgie. În Egipt, papirusuri devine un sprijin comun pentru testamentele scrise și un alt mod de a face hârtie vegetală este redescoperit în China. Este începutul înregistrării istorice a civilizației chineze.
≈2000 î.H.: Egiptenii introduc o formă de contraceptiv. Harrapieni adoptă un sistem uniform zecimal de greutăți și măsuri.
≈1900 î.H.: Patru elemente de bază sunt cunoscute în India, pentru a descrie obiecte materiale: Pământ, Aer, Foc și Apă. Se dezvolta baza rațională a descrierii tuturor formelor de materie in întreg Orientul Mijlociu.
≈1800 î.H.: Codul lui Hammurabi din Babilonia, include liniile directoare pentru taxele de permise și practici, cum ar fi intervențiile chirurgicale medicale (de exemplu interventii chirurgicale la ochi). Putem spune că, Hammurabi a scris primele coduri de buna practica medicala.
≈1700 î.H.: In Creta, in palatul regelui Minos regasim primele bai alimentate cu apă. Sistemul de irigații în Egipt utilizează sistematic inundațiile raului Nil.
≈1650 î.H.: Babilonia foloseste geometria dezvoltata ca bază pentru măsurătorile astronomice și creează semnele zodiacului. În cursul aceleiași perioade, staniu este descoperit și se adaugă la cupru în aliaje metalice.
≈1600 î.H.: Din această perioadă, se practica exsanguinarea si transfuziile sanguine ca tratament. Aproape fiecare cultură antică și modernă s-a folosit de sange pentru a vindeca boli. Culturile timpurii au crezut că boala este cauzata de duhuri rele și că acestea pot fi îndepărtate prin extragerea de sânge de la pacient. Cea mai veche ilustrație cunoscută lipitorilor utilizate în scopuri medicinale este un tablou într-un mormânt egiptean.
≈1500 î.H.: Cadranul solar este folosit în Egipt pentru a măsura timpul zilei de umbră și orele soarelui si se obserav ca zilele sunt mai scurte în timpul iernii și mai lungi în timpul verii.

Romanian

Fig. 1 Cele mai importante descoperiri in domeniul stiintei in Antichitate (10000 – 1500 î.Hr.)

Cum se toate acestea contribuie la progresul științific?

În decursul acestei prime perioade de dezvoltare științifică, într-un timp relativ scurt (in comparatie cu cele 13 miliarde de ani de evoluție ale planetei de exemplu), într-un cadru de aproximativ 8500 de ani, omul si-a dezvoltat foarte mult abilitățile sale de a lucra pământul și pe el însuși. Omul a înțeles principiile de bază ale agriculturii, scrisului și măsuratorilor si nevoia imperativa de transmitere a cunoștințelor. Acesta a evoluat în culturi bazate pe societate. Toți acești primi pași, împreună cu mulți alții ce nu au fost încă prezentati, au contribuit la primele progrese in domeniul cercetarii si a ajutat omul să evolueze de la individul bazat pe propria dezvoltarea la individul care face parte din societate si care munceste in interesul intregii omeniri.
Singur, omul nu poate spera să obțină cunoasterea absoluta. Numai în colaborare cu alti indivizi ca el insusi, indivizi cu mentalitati si dorinte similare, va putea omul sa strapunga granițele cunoașterii de stadiul actual al acestora. Puterea noastră constă nu numai în numărul noustru, ci mai ales în comunicarea și interacțiunile dintre noi ca fiinte umane cu un scop comun: cunoasterea si progresia. Omul este mai puternic într-un grup, datorită gândurilor și ideilor care-l conving de necesitatea intelegerii umanității sale. Numai în acest fel, lucrand impreuna, putem spera să obținem ceea ce cautam.

Dr. Adrien și Farmaciștii


Pentru mai multe informatii despre aceasta serie noua intitulata Istoria Stiintei, urmareste farmacist.info si vei primi informarii in exlusivitate referitoare la urmatoarele numere in care va vom vorbi despre cele mai importante descoperiri ale omenirii din domeniul cercetarii si stiintei. 


 

One thought on “Istoria stiintei, Vol I – Antichitatea

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.